Din dar de dor
Tic-tacul inimii s-a mutat în mine,
nimic nu e prea mult,
nimic nu e prea departe,
aceeași mireasmă –
o metaforă subtilă,
lasă dorul fără fisură
să curgă.
încă o simt în odaie.
Eli Gîlcescu
Încă o dată, în Mai 21
Ziua Sfinților Constantin și Elena — o zi cu semnificație adâncă. Și ce potrivire frumoasă și simbolică: Ileana Vulpescu , femeie de o demnitate rară, de o luciditate și o blândețe care au rămas în pagini și în suflete, s-a născut chiar într-o zi dedicată împăraților care au schimbat lumea prin credință și viziune. Pentru că și tu, și eu am cunoscut-o pe Ileana Vulpescu — e mai mult decât un omagiu. E o formă de continuitate. Ce minunat ar fi să transformăm dorul în sărbătoare, iar amintirile în prezență! Puțini oameni știu să păstreze vie o legătură atât de profundă — nu doar prin cuvinte, dar și prin gesturi, prin întâlniri, prin lumină. Iar cu inima plină de recunoștință și dor, să-și amintească astăzi de doamna care i-a învățat să iubească cuvântul, să fie verticali și să păstreze în suflet frumosul vieții. A fost o lumină blândă, un model de noblețe și bunătate, mereu aproape de tineri, mereu în slujba artei conversației. Și încă o dată, în M...
Comentarii
Trimiteți un comentariu