Și eu am cunoscut-o pe Ileana Vulpescu

Uneori bucuriile te surprind, ca un joc... între paranteze, nicidecum în afară.  Vin ca și cum cineva le-a ursit undeva, cândva. Iar în zilele acestea însorite de toamnă, au izvorât din locul unde puteai să visezi lângă idealul de liric-model și universul atât de știut. A fost prima ieșire în lume după ce și-a săvârșit lucrarea... cu o carte în dar pentru viitor. Un  preludiu  la un  zbor de vineri . Ca să fii fericit, întotdeauna trebuie să iubești ce faci. Ca și cum faci ceva fără interes, pentru cineva care și-a trăit viața ca și cum ar fi pierdut totul. Ca și cum după ce a fost prinsă în mrejele durerii de a o pierde, a pornit pe urmele ei. Aducând, mai aproape de leagănul brâncușian, pe acordurile unei rapsodii de toamnă, povești de ieri, de azi, povești neștiute, povestea ei, pe aceleași calde și luminoase zile. Eli Gîlcescu

Ileana Vulpescu (photo credit A.R.) Acest desen colorat a fost realizat de Ștefan Popa Popa’s   (România), în mai puțin de 25 de secunde, în timpul Festivalului   de Desene Animate de la Saint Esteve  (Franța), în octombrie 1995, și este parte a unui record personal pentru înregistrarea sa în  Cartea Recordurilor Guiness . Romulus Vulpescu (photo credit A.R.) Eli Gîlcescu