* * *

S-a stins căutând un indiciu,

nu ceea ce a văzut și a citit 

și a trecut prin ea adânc 

ca un copac cu rădăcini răspândite în larg

căruia vrei să-i porți de grijă

trupului 

atât cât să-l acopere, nimic mai mult,

ca în fiecare clipă să moară ceva, ca altceva să-i ia locul.

 

Iar eu nu știu la ce gând să mă opresc mai întâi,

ce amintire...

oricare ar fi, aș simți-o ca o adiere, un fior

o minune,

crezând că Dumnezeu nu a scăpat-o din mâini,

întinerind an de an arta conversației –

un fel de magie, ca o întoarcere la cititori

și nu numai.

 

S-a stins, încet-încet, fără să fi băgat cineva de seamă

secunda

împinsă de întâmplare

s-a stins 

când n-avea încotro

și setea aceea de mister

adevăr

 

s-a stins

 

cum nimic n-a fost

să deschidă iar inimi

gata să plângă

 

să râdă

 

să plâng

 

RIP Ileana Floarea Vulpescu

21Mai 1932 – 11 Mai 2021

Fie-i sufletul blând veșnic amintit!

Eli Gîlcescu